AndreisiCezar’s Weblog “Life is a stand-up comedy…and WE are the protagonists”

Am creat acest film in memoria celor 4 ani de liceu.

Filmul de prezentare a clasei 12H, in cadrul cursului festiv.

Exista o sumedenie de intrebari, la care noi nu gasim raspunsul. Probabil nu odata v-ati intrebat ce a fost prima data: oul sau gaina? sigur v-ati pus macar odata intrebarea daca intr-adevar exista extraterestii sau daca pamantul e rotund si… cat de mare poate fi un ou mic(era o reclama). Sunt intrebari fara raspuns, sau cel putin, majoritatea dintre noi nu putem raspunde la aceste intrebari cu o certitudine maxima.

In acest post am insirat o serie de intrebari fara raspuns:

• Cate frunze are un copac?
• Cate fire de iarba sunt pe un camp?
• Cati copaci se afla intr-o padure?
• Cate fire de par avem pe cap?
• Cate stele sunt pe cer?
• Cate combinatii de culori putem deosebi cu ochiul liber?
• Ce viteza poate atinge sunetul? dar lumina?
• Cati pesti se afla intr-un ocean?

…si am ales sa insiram doar intrebari mai putin complicate! Vom reveni la aceasta problema in alt post!

Spirolinho blog. Blog care trateaza problemele de zi cu zi cu o interfata umoristica.

Astazi vom incepe o mica campanie pe blog impotriva OMG-urilor (Organisme modificate genetic)!!!!

Vom reveni cu amanunte si cu mai multe detalii despre cat de periculoase sunt OMG-urile si cat de mult dauneaza atat noua, oamenilor, cat si mediului inconjurator.

Pana atunci puteti semna petitia impotriva OMG-urilor online de pe site-ul www.gmo.ro, unde veti gasi si foarte multe informatii utile.

Vrem sa auzim si parerea ta!

…Deseori mergand pe strada intalnesti foarte multi tineri cu tot felul de insigne,tricouri,bandane,sepci si tot felul de alte chestii cu chipul revolutionarului Guevara.Vazand toate astea te intrebi: Oare stiu acesti tineri cine a fost sau ce a facut Che Guevara?Pentru ce a luptat?…In randurile urmatoare vom incerca sa facem o mica bibliografie a revolutionarului….

Nascut intr-o familie apartinand micii burghezii instarite – tatal, Ernesto, constructor civil, mama, Celia, cultivata, buna cunoscatoare a literaturii franceze - , Ernesto Guevara de la Serna s-a nascut pe 14 Iunie 1929 la Rosario de la Fe, in Argentina. Acest nepot al unui cautator de aur din California, descendent al viceregelui Mexicului, este cel care va intra in istorie sub numele de „Che”.

În anul 1947 începe studiile de medicinã la Universitatea din Buenos Aires. În acelasi timp conduce un dispensar dintr-o leprozerie argentinianã. În acelasi an, Che îsi începe cãlãtoriile pe motocicletã, ajungând pânã în Chile, Peru, Columbia, Venezuela si Miami. Anul 1952 îl gãseste în Guatemala unde îsi terminã studiile în medicinã.

Tot în Guatemala, Che începe sã îsi clarifice pozitia fatã de americani dupã ce este martorul unei actiuni CIA de rãsturnare a guvernului din Guatemala. Actiunea CIA este urmatã de represalii împotriva rezistentei guatemaleze. Che petrece anul 1954 luptând de partea rezistentei, plecând apoi în Mexic îl întâlneste pe Fidel Castro.

Pe 26 iulie 1956, Fidel Castro creeazã Miscarea Revolutionarã, în care Guevara juca un rol dublu: medic si luptãtor de gherilã. În scurt timp întreaga organizare a luptei de gherilã este asumatã de cãtre Che. Atacul împotriva regimului Batista se soldeazã cu un esec rãsunãtor, din cei 82 de oameni implicati supravietuiesc doar 12. Revolutionarii se regrupeazã si în scurt timp reusesc sã strângã de partea lor un grup de 3.000 de persoane. Che este rugat de Fidel sã preia comanda acestor oameni.

Che introduce si teoria rãzboiului total, a rãzboiului de gherilã: “Trebuie sã ducem rãzboiul acolo unde este inamicul: în casa lui, în locurile unde se distreazã, un rãzboi total”.

În 1958 USA acapareazã economia cubanezã datoritã unei întelegeri cu Batista care primeste din partea statului american un milion de dolari pentru operatiuni militare. În acelasi timp eforturile lor sunt zadarnice, nereusind sã înfrângã revolutia.

Cei 3000 de oameni ai lui Che reusesc sã învingã armata mult mai numeroasã a lui Batista, care pãrãseste tara. Pe 2 ianuarie 1959 Guevara intrã în Havana si se instaureazã regimul de dictaturã a lui Fidel Castro. Fidel dã celebra lege a nationalitãtii: „Sunt cubanezi prin nastere strãinii care au luptat contra tiraniei învinse pe 31 decembrie 1958, timp de doi ani, în rândurile Armatei Rebelilor si au obtinut gradul de Comandante”. Legea aceasta este dedicatã lui Che, acesta fiind singurul care întrunea conditiile respective.

La 7 octombrie 1959 Che este numit în fruntea Insitutului National de Agriculturã. În aceastã posturã expropriazã terenurile americanilor. Initiazã reforme axând agricultura exclusiv pe productia de trestie de zahãr si tutun. Guevara interzice orice alt gen de culturi, chiar si pe cele experimentate cu succes de cubanezi de-a lungul anilor si care le aduceau un profit bun. De asemenea, aceastã reformã a dovedit lipsa oricãrei culturi politice si economice a lui Guevara, deoarece el leagã astfel economia tãrii sale de SUA, tarã ostilã, unde se exporta aproape întreaga productie de trestie de zahãr si tutun. Ulterior se va vedea cã strategia lui Guevara a distrus pe multi ani de zile economia Cubei.

La 26 noiembrie pãrãseste acest post, fiind numit presedintele Bãncii Nationale a Cubei. Continuã însã sã îsi sustinã reformele economice ceea ce îl va situa pe pozitii de rãzboi cu ceilalti membrii ai guvernului. Sustine totodatã apropierea de Uniunea Sovieticã si transformarea regimului de la Havana într-unul comunist.

Între timp relatiile dintre SUA si Cuba devin tensionate, pe de o parte datoritã înclinatiilor cãtre comunism, iar pe de alta din cauza reformelor lui Che care distruseserã industria si economia, afectând astfel interesele SUA, ca principal importator al Cubei. America priveste totusi cu indulgentã regimul de la Havana datoritã promisiunii lui Fidel de a instaura democratia prin organizarea de alegeri libere.

La începutul anului 1960 Castro semneazã o întelegere cu Uniunea Sovieticã prin care primeste 100 milioane de dolari credit si se perfecteazã schimbul zahãr contra petrol. SUA reactioneazã în luna martie prin încetarea livrãrii petrolului si cumpãrãrii zahãrului cubanez. În mai Cuba stabileste relatii diplomatice cu sovieticii, iar americanii rãspund acestei provocãri pe 19 octombrie când instaureazã un embargo asupra Cubei. Sovieticii rãmân astfel singurul sustinãtor al Cubei si singura piatã de desfacere. Toatã aceastã situatie diplomaticã este cauzatã de obstinatia cu care Guevara si-a urmat ideile. Castro, care pânã la acest moment sustinuse toate actiunile lui Che fãrã sã le comenteze, începe sã realizeze cã sovieticii pot dispune de tara sa în orice moment, dealtfel cum se va si întâmpla. Într-o perioadã foarte scurtã, Guevara a distrus orice posibilitate de însãnãtosire economicã a tãrii prin reformele sale absurde si prin ruperea relatiilor economice cu SUA, urmate de izolarea Cubei pe plan diplomatic de restul lumii civilizate si de aservirea tãrii Rusiei. Rezultatele acestei politici au aruncat tara în foamete si au mentinut-o pânã azi în mizerie.

Relatia lui Che Guevara cu Fidel Castro începe sã fie tensionatã si datoritã aureolei de erou-revolutionar pe care o avea acesta. Anul 1960 este anul în care Che devine mitul care supravietuieste pânã astãzi. În august 1960, revista americanã Times publicã povestea lui Che supranumindu-l “Creierul lui Castro” si demonstrând cã tara este condusã de El Comandante. În acelasi an Guevara terminã de redactat celebra sa operã “Guerra de guerillas”, care este pânã în ziua de astãzi manualul perfect al luptãtorului de gherilã. 1960 este anul în care fotograful Alberto Diaz Guttierez imortalizeazã celebrul portret intitulat “The Heroic Guerilla”. Imaginea l-a fãcut pe Che cunoscut în toatã lumea si i-a întretinut faima pânã în ziua de astãzi, când se confundã cu însusi idealul revolutionar.

Castro este vizibil deranjat de faima pe care Guevara o acumulase si îi sugereazã un turneu prin statele socialiste. Che acceptã sugestia prietenului sãu pe care nu îl poate suspecta de rele intentii. Cãlãtoria nu dureazã foarte mult si Che revine în Cuba în februarie 1961 dupã ce vizitase în calitate de ambasador al revolutiei, tãri precum Cehoslovacia sau China.

Întors în tarã este numit ministru al industriei, calitate în care contribuie la colapsul sistemului economic prin tratarea necorespunzãtoare a impozitelor si controlul capitalului privat acumulat. Aceste mãsuri duc la un deficit în productia industrialã si la reducerea importurilor. La 26 iulie 1961 Cuba este declaratã stat socialist, iar în octombrie explodeazã criza rachetelor din Cuba. Pozitia lui Che este favorabilã unei confruntãri nucleare.

Anii 1962-1963 se desfãsoarã sub impactul reformelor implementate de Guevara. În 1964 Che hotãrãste cã revolutia trebuie sã se extindã dincolo de granitele Cubei. Anii urmãtori îi va petrece pe drum, între diferitele tãri sud americane, proclamând revolutia si atacând furibund imperialismul americanilor. Revine în Cuba de câteva ori, dar de fiecare datã Fidel îl întâmpinã cu rezerve. În aprilie 1965 Castro îl roagã pe Che sã redacteze o scrisoare din care sã reiasã cã toate actiunile pentru implementarea revolutiei nu tin de Cuba, ci doar de persoana sa.

Che îi face pe plac vechiului sãu prieten, nestiind cã Fidel va folosi respectiva scrisoare pentru a-i bloca accesul în Cuba. Scrisoarea este adresatã lui Fidel si poporului cubanez si urma a fi cititã numai cu acordul lui Che. În octombrie 1965, Castro dã publicitãtii scrisoarea fãrã acest acord.

Acesta scrisese: “Renunt la pozitia mea de lider al partidului cubanez, la postul de ministru, la gradul de maior, la cetãtenia mea cubanezã. Legal, nimic nu mã mai apropie de Cuba. Eliberez Cuba de orice responsabilitate“.

Anuntarea oficialã a textului scrisorii îl obligã pe Guevara sã rãmânã în exil. Bunul sãu prieten, dictatorul Castro, îi refuzã posibilitatea de a-l apãra sau gãzdui în caz de nevoie. Revolutia nu se bucurã însã de succes, iar în 1967 Guevara hotãrãste cã locul propice luptei este Bolivia. Anterior primise semnale din aceastã tarã, Che era convins cã aici revolutia va reusi. Evenimentele ulterioare nu îi vor da însã dreptate. Bolivia nu rãspunde chemãrilor lui Che: “Viva la revolution!”. Dupã câteva luni de luptã, Che pierduse majoritatea soldatilor. Nici un bolivian nu trecuse de partea sa. Cei câtiva supravietuitori erau înfometati si hãituiti de armatã. Pentru Che era limpede cã pãdurile boliviene îi vor fi ultima adãpostire. În data de 8 octombrie 1965 soldatii bolivieni vor semnala prezenta unor luptãtori strãini, îi atacã si îi iau prizonieri. Pentru scurt timp nu au stiut cã este vorba despre El Comandante. Guevara era total schimbat: murdar, foarte slab, cântãrea în jur de 50 de kilograme. Esecul lui Guevara în Bolivia nu se datoreazã unor impedimente militare sau de altã naturã, ci pur si simplu faptului cã nu era iubit acolo. Experimentele nefaste încercate de el în Cuba, l-au arãtat bolivienilor ca pe un rãzboinic incapabil sã facã ceva bun pe timp de pace.

Pe 9 octombrie CIA ordonã asasinarea lui Guevara. Acesta moare în aceeasi zi în jurul prânzului, împuscat de patru ori în piept. Dupã unele mãrturii, Che ar fi spus când a fost prins: “Sunt Che Guevara, nu mã omorâti, valorez mai mult viu decât mort”. Desigur, s-a gândit la prietenia pe care i-o purtau rusii, ca si la cât de important era el, exportatorul comunismului în America Latinã, pentru distrugerea imperialismului american. Che ar fi murit terorizat, în genunchi, implorând pentru viata sa. Dar agentul CIA, care a fost de fatã la arestarea si executia sa, avea sã povesteascã faptul cã, vãzându-l pe Che, si-a dorit sã îl îmbrãtiseze, si cã acesta a murit “ca un adevãrat bãrbat”, înfruntând moartea cu demnitate si curaj: “Stiu cã ai venit sã mã omori. Trage, lasule, nu ai sã omori decât un om”. Cuvintele sale sunt exacte: omul Che a fost eliminat, mitul sãu însã se mãrea din ce în ce mai mult. Abilitatea lui Fidel a fost maximã, reuseste sã-l condamne pe Che la moarte, spãlându-se pe mâini. Dar Fidel a gresit, moartea lui Guevara nu îi va putea sterge mitul si imaginea din memoria colectivã. Vestea mortii lui El Comandante a fãcut înconjurul lumii. Oamenii refuzau sã creadã cã liderul revolutionar nu mai e în viatã. Nu puteau întelege cum invincibilul Che, a fost omorât de slab pregãtita armatã bolivianã.

….Che Guevara va ramane pentru multe generatii de acum inainte un idol,un simbol al revolutiei….un erou!!!!

  Trecand de euforia martisoarelor si a intregii industrii care s-a format in jurul acestei zile( de 1 Martie) am tras astazi o raita prin librarii sa vedem ce-a mai aparut!

… Surpriza. Gasim printre rafturile librariei “Alexandria”,  “Midnight Killer”, de Andrei Gheorghe, Editura “Polirom” (o carte despre care citisem o recenzie acum cateva zile). Nu am rezistat tentatiei si am cumparat-o.

Cartea este compusa dintr-un set de articole, majoritatea scrise de Andrei Gheorghe in revista 24FUN. O carte in stilul autorului.

V-o recomandam!!

” Banca a 2 a,

Randul de la geam…

Priveam atenti la siluetele colegelor de clasa.

Pareau niste sculpturi ale maestrului Brancusi,

De diferite forme si culori,

Simetrice sau mai putin simetrice,

Construite parca, din diferite aliaje.

Posomorati, plictisiti de aceasta monotonie de zi cu zi

Doua fete completau o integrama,

In timp ce profu’ de Hidro-meteo

Ne povesteste despre brizele marine:

“- La latitudinile noastre, zona de litoral in care actioneaza briza marina nu depaseste 30-40 de kilometrii pe uscat si 10 pe apa…”

Neinteresati de aceste vagi informatii,

Trei baieti joaca Pocker in ultima banca,

Certandu-se si injurandu-se ca la usa cortului!

Iar noi  ascultam “Nothing else metters”…privind spre geam!

Si-n incheiere…

Cam asa se vede clasa XII h

Din banca a 2 a, randul de la geam…”

(Andrei si Cezar)

                                                         Diploma de merit

Noi, comisia alcoolica de examinare de pe langa sucursula “ADIO MAMA”, conform instructiunilor de alcoolizare si prevederilor articolului 100 gr. din codul betivilor, am procedat la examinarea polialcoolica a numitului……………………. nascut langa butoiul cu vin, in comuna Turt, judetul Slibovita, fiul doamnei Crama si al domnului Crasma, de nationalitate Tulburel, cetatenie Tescovina, religia Betiv, cu domiciliul in strada Damigenii, nr. 150 grame, avand studii 4 clase bodega elementara, 1 clasa carciuma medie, 4 clase restaurant categoria I-a. Prin prezenta DIPLOMA se atesta ca sub-numitul a absolvit Scoala Superioara de Pileala din orasul Toi, judetul Butoi, cu calificativul 10.

Intrucat atat la examene, cat si in cursul anilor de studiu a dovedit inclinatii reale spre pileala si s-a prezentat intotdeauna intr-o perfecta stare de ebrietate, i s-a eliberat prezenta diploma care ii asigura accesul in toate localurile de orice categorie, la orice ora, dreptul de a consuma, la alegere, orice cantitati de bauturi alcoolice.

Diploma ii da purtatorului dreptul de a umbla pe doua sau mai multe carari, in patru labe, taras, in santuri sau pe sub garduri, sa poata fi lins sau udat de caini, spre bucuria familiei…

PRESEDINTE                                                 SECRETAR

O. Cinzeaca                                                      O. Litruta