Te cunoastem. Interactionam mereu. Esti persoana din statia de troleibuz, esti cumparatorul din super-market, esti pasagerul de pe peronul garii, unde stai in asteptarea unui tren, spre o destinatie numai de tine stiuta. Esti profesorul de la curs, esti vanzatoarea de la buticul din colt, esti cersatorul din tramvai, esti vatmanul tramvaiului respectiv. Esti smecherul cu X5 din trafic, esti pitzipoanca care stai cu prietenele tale(si ele pitzipoance) toata ziua „gura-casca” prin moll-uri. Esti batrana de la chioscul cu ziare, esti betivul care doarme intr-un sant, esti aurolacul care-si face existenta in canal, esti seful pe care toti subordonatii il vorbesc pe la spate, esti sotia care te-ai saturat de cratita si vrei sa faci cariera, esti presedintele asociatei de locatari din blocul tau, esti studentul(a) care aspira spre un viitor plin de realizari, de impliniri. Esti mama care nu-si pierde nicio clipa copilul din ochi, esti tampitul acela care nu a inteles ce este ecologizarea si lasi doar gunoaie in urma ta, esti patriotul convins, esti politistul care incearca sa rezolve ambuscadele din trafic, esti vecina de la 7 care pleci in fiecare dimineata la 7 la servici. Esti TU. Te stim foarte bine, iti cunoastem mentalitatea, iti urmarim fiecare miscare….
Stim ca uneori te simti ca o tigara aprinsa uitata in scrumiera, ce se fumeaza incet, incet, apoi se stinge, lasand in urma sa doar scrum. Si mai stim ca uneori ai vrea sa evadezi din monotonie, sa fugi de tot ce te inconjoara, sa fi doar tu si gandurile tale, tu si alter-ego-ul tau.
Stim ca uneori esti pesimist si depresiv, dar mai stim ca alteori esti cel mai optimist si crezi ca poti sa ai lumea la picioare. Stim ca uneori ai vrea sa te razvratesti, sa fi in opozitie, pur si simplu sa nu fi de acord, dar mai stim ca de cele mai multe ori esti las, si probabil nu o sa ai niciodata curajul necesar sa o faci.
Stim ca uneori te simti ca o fotografie monocroma pusa intr-o rama frumoasa, aspectoasa, placata cu argint, dar uitata intr-un colt pe birou. Si mai stim ca uneori te simti ca un ziar. Esti analizat, esti citit, esti rascolit, iar apoi esti aruncat intr-un cos de ziare, alaturi de alte publicatii, la fel ca si tine.
Stim ca uneori te vezi pe tine insuti asemenea unei carti: O carte cu coperti luciose, presarate cu culori vii, cu fonturi mari, dar care in interior e goala…file albe, la fel de lucioase, dar goale! Si mai stim ca alteori te simti tot ca o carte, dar care in interior, de aceasta data, e plina de greseli gramaticale, de erori, de o paginatie proasta, cu un cuprins neinsemnat, cu indici imprastiati, neordonati…Te simti ca un neutru existential, fara o logica aparte si lipsit de orice povara!
Si mai stim ca defapt nu stim nimic despre tine, doar ca uneori imaginatia noastra o ia razna si tinde catre niste culmi nebanuite de noi, de subconstientele noastre, de mentalitatea noastra, de tot ce tine de noi.