Cugetarea zilei
mai 9, 2008 by andreisicezar“Ce lucru trist este sa privesti fericirea prin ochii altuia.”
(William Shakespeare)
“Ce lucru trist este sa privesti fericirea prin ochii altuia.”
(William Shakespeare)
Marti 6 Mai 2008 in incinta casei de cultura din Campulung Moldovenesc a avut loc un spectacol de zile mari. Florin Piersic impreuna cu Emilia Popescu, doi actori exceptionali au urcat pe scena in piesa de teatru “Straini in noapte”, in regia lui Radu Beligan.
A fost un spectacol inedit, exceptional pe care nu’l putem exprima in cuvinte, asa ca am postat cateva fotografii surprinse in timpul spectacolului:
Daca imaginile nu sunt de ajuns am postat si un video ce contine fragmente din timpul piesei. Vizionare placuta!
“Orice interes aratat fata de o boala si moarte nu este decat alta expresie a interesului pentru viata.”
(Thomas Mann)
“Chiar si un ceas care s-a oprit arata ora exacta de doua ori pe zi.”
(Marie von Ebner Eschenbach)
Jos Arta
caci s-a prostituat!
Poezia nu e decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta!
Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve;
Literatura, un clistir rasuflat;
Dramaturgia, un borcan de fetusi fardati;
Pictura, un scutec al naturii, intins in saloanele de plasare;
Muzica, un mijloc de locomotiune in cer;
Sculptura, stiinta pipairilor dorsale;
Arhitectura, o antrepriza de mausoleuri inzorzate;
Politica, indeletnicirea cioclilor si asasinilor;
Luna, o fereastra de bordel la care bat intretinutii banalului si poposesc flamanzi din furgoanele artei.
VREM
minunea cuvantului nou si plin de sine; expresia plastica stricta si rapida a aparatului Morse.
DECI
moarte romanului - epopee si romanului psihologic
anecdota si nuvela sentimentala, realismul, exotismul, romanescul sa ramana obiectul reporterilor iscusiti
(Un bun reportaj cotidian inlocuieste azi orice lung roman de aventuri sau de analiza);
Vrem teatrul de pura emotivitate, teatrul ca existenta noua,
dezbarata de cliseele sterse ale vietii burgheze, de obsesia intelesurilor si a orientarilor.
Vrem artele plastice libere de sentimentalism, de literatura si anecdota, expresie a formelor si a culorilor pure in raport cu ele insele. (Un aparat de fotografiat perfectionat inlocuieste pictura de pana acum si sensibilitatea artistilor naturalisti).
Vrem starpirea naturalismului ca scop, pentru a tinde la arta integrala, pecete a marilor epoci (elenism, romantism, goticism, bizantinism etc.) si simplificarea procedeelor pana la economia formelor primitive (toate artele populare, olaria si tesuturile romanesti etc.)
“Cea mai mare iluzie a omului este ca timpul trece. Timpul este tarmul - noi trecem, si el pare ca merge.”
(Antoine de Rivarol)
Cu acest post implinim 100 de posturi pe acest blog. Multumim si respect pentru cei care arunca cate o privire pe blogul nostru.
Dupa o bine-meritata vacanta in care nu am postat nimic pe blog, ne-am decis sa facem o mica recenzie a sarbatorii Pascale, sa trecem in revista evenimentele care s-au petrecut in aceasta perioada.
… Si-n fond ce inseamna Pastele la Romani??..Desfatare la mancare si bautura(sau pt cei ce au postit - indigestie) si o raita la biserica sa-ti etalezi hainele noi(e un obicei ca de Sarbatoarea Pastelui sa te innoiesti cu imbracaminte noua, pentru noul sezon).
Ca tot romanul care se simte crestin, am mers si noi in seara de inviere la biserica pentru a lua lumina. La biserica multa agitatie, foarte multa lume, care asteptau si ei ca preotul sa rosteasca traditionalul “Hristos a inviat”, sa ia lumina(intotdeauna ne-am intrebat cu ce aprinde preotul lumanarea de paste), ca apoi sa se indrepte fiecare spre casele lor sa se infinga in mancare si bautura.
Noi, unii, n-am reusit sa mai ajungem acasa dupa slujba de inviere, mergand impreuna cu prietenii la un local, unde petrecerea a fost la ea acasa. Am baut, am cantat, ne’am distrat si tot ce mai intra in categoria petrecerii “timpului liber”. Show-ul s-a terminat intre orele 6-9 dimineata ,petrecaretii parasind mai pe doua picioare, mai ajutati de altii, exclamand “ca doar odata pe an e Pastele”.
Duminica dimineata, in ziua invierii, liniste si pace peste Romania, toata lumea refacandu-se dupa petrecerea de aseara, dar pregatind strategia petrecerii zilelor urmatoare. Cam pe la amiaza, cand lumea se trezeste, se spala pe fata cu un ou rosu si o moneda, pentru fericire, vitalitate, sanatate, frumusete…si nu in ultimul rand..pentru avere, bani, conturi in Elvetia(ca asa-i romanu’) ne-am trezit si noi, ne-am infipt picioarele bine in pamant, am luat chitara in spate, cativa prieteni dupa noi, cateva sticle, gratarul si-am pornit la iarba-verde. Natura a fost blanda de aceasta data cu noi, dandu-ne doar cativa stropi de ploaie, astfel incat sa ne putem bucura de sarbatoare. Langa un foc de tabara, cu acorduri la intamplare si cu o fata care s-a jucat prin parul nostru, impletindu-ne in diferite moduri, am petrecut o dupa-amiaza splendita de primavara.
Luni(a II-a zi de Paste) a fost ziua cand ne-am mai adunat pe acasa pentru a ne intalni cu rudele, a ciocni oua rosii(tehnica cu “Hristos a inviat - Adevarat ca a inviat”..hai ca o stiti), a degusta din vinul rosu demi-sec si bucatele alese pentru masa de paste. Mai spre seara am iesit din nou pentru a incheia, intr-un fel aceasta sarbatoare.
Marti a fost o zi mai mult pentru relaxare, pentru a intra in normal si pentru a ne face planuri de urmatoarea sarbatoare a romanilor - 1 Mai.
Cu toate obiceiurile mai mult sau mai putin normale, kitch-urile inventate pentru aceasta sarbatoare, Pastele de anul acesta a fost(zicem noi) frumos, bine-venit pentru toti cei care asteptau cateva zile libere pentru a se desprinde de monotonia de zi cu zi, un prilej de a petrece clipe minunate alaturi de cei dragi!
Sa ne vedem sanatosi la Pastele viitor!
“Fara a cunoaste puterea cuvintelor este imposibil sa cunosti oamenii.”
(Confucius)